Sentimentally hollow

Am aflat, ce e drept, cam tarziu ca oamenii pot ramane fara suflet, daca inima este recipientul in care salasluieste acesta si fiecare persoana pe care o iubim sau am iubit-o pleaca cu o particica din inima noastra atunci inseamna ca este numai o chestiune de timp pana vom ramane goi si indiferenti la cei de langa noi, pana cand vom invata ca nimic sa nu ne atinga, si vom fura la randul nostru inocenta si sufletele altora mai putin trecuti prin viata decat noi. Intrebarea care se ridica, justificat, este: de cate dezamagiri este nevoie pentru a deveni neinsufletit, inuman, o carcasa goala pentru un suflet absent?

Da mai departe!

Citeste si s-ar putea sa iti schimbi gratis bateria de la telefon.

Aceasta reprezinta o informare cu privire la bateria marca Nokia de tip BL-5C produsa de Matsushita Battery Industrial Co. Ltd. din Japonia in perioada dintre Decembrie 2005 si Noiembrie 2006. Aceasta notificare cu privire la produs nu este aplicabila niciunei alte baterii mara Nokia.

Nokia a constatat ca intr-un numar foarte redus de cazuri, bateriile afectate s-ar putea supraincalzi ca urmare a unui scurtcircuit in timpul incarcarii, ceea ce face ca bateria sa se disloce. Nokia colaboreaza indeaproape cu autoritatile relevante in vederea investigarii acestei situatii.

Nokia lucreaza cu mai multi furnizori pentru fabricarea bateriilor BL-5C, care au produs in total peste 300 de milioane de baterii BL-5C. Aceasta informare se aplica exclusiv unui numar de 46 milioane de baterii fabricate de Matsushita in perioada dintre Decembrie 2005 si Noiembrie 2006. S-au raportat la nivel global aproximativ 100 de incidente de supraincalzire. Nu au fost raportate vatamari corporale grave sau pagube materiale.

Consumatorii care detin baterii BL-5C ce fac obiectul prezentei informari trebuie sa retina ca toate cele aproximativ 100 de incidente au avut loc in timpul incarcarii bateriei. Potrivit informatiilor Nokia, acest aspect nu afecteaza nicio alta utilizare a aparatului mobil. Consumatorii interesati pot supraveghea un aparat mobil ce contine o baterie BL-5C, ce face obiectul prezentei informari, in timpul incarcarii.

Cu toate ca incidentele care au implicat bateriile BL-5C fabricate de Matsushita in perioada specificata au o frecventa foarte redusa, Nokia si Matushita se ofera sa inlocuiasca consumatorilor interesati, fara costuri suplimentare, bateriile BL-5C, ce constituie obiect al prezentei informari.

http://batteryreplacement.nokia.com/batteryreplacement/ro-RO/

NOKIA BH-505

I've recently bought a bluetooth headset from a NOKIA dealer in Romania, it was not my choice, i was compelled to do so because i did not find what i was looking for anywhere else in my country, nor did i find it abroad, so i finally managed to find it at the one NOKIA provider that i laid eyes upon, they did not have it in the store, so it was brought on an order that took around a week to arrive, so i was glad to finally get them, the downside to this is that i bought them as "A SPARE PART", in other words ... no box, no manual, no charger, i was not notified about this prior to the purchase. The price i paid for them was a little higher than posted around the internet at a few online shops that advertised that they have the headset but did not. So ... my question is: Why do i have to pay a higher price at a direct REPRESENTATIVE, for something that is INCOMPLETE, without being notified about this in advance? Is it not a crisis period for all? I know it is for me, and when i pay 50 euros for a headset in a country in which the minimum wager is 157 euros a MONTH i expect to receive everything i need to make that thing work and a CANDY on top. But then again, that's just me and i might be a bit exigent.

Fantasma vs. Realitate

V-ati intrebat vreodata de ce sunt fanteziile atat de atragatoare? Eu unul incep sa ma intreb din ce in ce mai des asta ... probabil ca realitatea este palpabila si ne aduce si dezamagiri, sau chiar daca nu le aduce exista posibilitatea sa o faca, pe cand fanteziile sunt perfecte, asta imi aduce aminte de un banc prost cu femeile care se duc la un "Magazin de barbati" si urca din etaj in etaj in speranta de a gasi ceva mai bun, penultimul etaj era cu barbati virili, frumosi, si extraordinar de bogati, iar ultimul etaj promitea mai bine de atat, exista o singura conditie pt a urca la ultimul etaj, aceea de a nu avea dreptul de a te intoarce la nici unul din etajele anterioare, toate vizitatoarele magazinului urcau, si spre marea lor surpriza ... etajul era gol ... promisiunea unei fantezii imposibile si neimplinite. Oare asta este ceeace isi doresc femeile? Sfatul meu este "Carpe diem", invatati sa traiti in prezent, stergeti trecutul, si iubiti persoana de langa voi, cu bune si rele, atata timp cat cele rele nu sunt mai multe decat cele bune, fiti totul pentru ea si ea va fi totul pentru voi. Invatati sa iubiti si veti fi iubiti, aveti incredere oarba in cel de langa voi ... invatati sa iertati atunci cand va aruncati in gol si acel cineva nu este acolo sa va prinda, aduceti-i aminte ca existati si coplesiti-l cu iubire. Traiti fiecare zi ca si cand ar fi ultima. Inchin in cinstea celor care o fac, inchin in cinstea celor care o vor face, si nu in ultimul rand inchin in cinstea ta, cititorule, iti urez o viata frumoasa si ... SA FII IUBIT!!!

O zi rea

Astazi este o zi nefasta, :( sunt sigur ca si voi ati avut parte de astfel de zile ... zile in care te trezesti, desi nu ar trebui, care ar trebui sarite su sterse din calendar, cand toate chestiile lasate "pe mai tarziu" se aduna si iti sar in cap, cand te duci la munca si trebuie sa stai peste program pt ca ai ceva de facut neaparat in ziua respectiva, cand ai planuit ceva cu prietenii si nu mai poti ajunge dar nu ai nici cum vorbi cu ei pt ca tocmai ti-a fost oprit telefonul, cand ai un sentiment prost vis-a-vis de ceva si stii ca nu ar trebui sa faci respectivul lucru, si totusi alegi sa il faci, si regreti ca ai avut inca o data dreptate. Astazi este o zi nefasta

Cenzurat de viata

Ies pe strada si imi vine sa tip, sa cant, sa dansez, nu o fac, nu pt ca mi-ar pasa ce cred oamenii din jur, nu mi-a pasat niciodata si nu o sa inceapa acum sa imi pese, ci pentru ca nu pot, sunt ingradit de o societate cu prea multe prejudecati, o societate din care fac parte desi nu am cerut-o, o societate care isi impune limitele asupra mea asa cum nu as fi vrut sa o faca. Poate credeti ca sunt un pic ipocrit si nu ma intelegeti ... uitati-va in adancul sufletului si recunosteti ... cand a fost ultima data cand v-ati exprimat cu adevarat setimentele?

Primul fulg de anul asta (care s-a jucat cu mine)

Prima zi in care a nins, a ninsoare frumoasa, ca in povesti, cu singura diferenta ca nu a fost noaptea, oricum, a fost neasteptata si placuta, pacat ca s-a intamplat in bucuresti, orasul meu, care ma scoate din minti, dar ma si iubeste, orasul unde se intampla totul si nu se intampla nimic, orasul care mi-a transformat visul de iarna intr-o aglomeratie interminabila si o mocirla de nedescris. Ajung acasa, vad un film, ma hotarasc sa fac un dus, ca sa ma spal de toata aglomeratia din timpul zilei si sa imi limpezesc ideile, dar inainte de asta fumez o tigare, deschid geamul, aglomeratia a fost inghitita de noapte si o pala de vant imi viscoleste zapada pe fata, ma invioreaza, vad ceva ce nu am mai vazut de mult, o noapte luminoasa ca un apus de toamna cu zapada asezata si linistita, raman blocat in fata geamului ma trece un fior de placere si vad minunea acestei ierni, un fulg de zapada viscolit se joaca cu mine, coboara, se ridica, face doua tumbe si dispare ca si cand nu ar fi existat. Visul meu, un vis frumos al unei nopti de iarna.

Life on HOLD

Ati avut vreodata senzatia ca totul se petrece prea repede in jurul vostru? Ca nu aveti timp niciodata sa faceti lucrurile pe care vi le doriti cu adevarat, sau daca aveti timp ... nu aveti niciodata bani pentru ce va doriti? As vrea sa imi pot pune pauza la viata macar pentru un an, un an in care absolut toate lucrurile pe care le stiu sa ramana neschimbate, sa am timp in anul respectiv sa fac tot ce imi doresc, da dispun de tot timpul pentru mine, poate suna putin egoist, dar mi-ar placea sa pot face tot ce imi doresc fara sa aiba nici un fel de urmari in viata mea actuala, sa se termine anul si absolut totul sa intre in normal. Prin normal inteleg rutina aia ucigatoare pe care o simtim cu totii zilnic, sa revin la o slujba plictisitoare unde fac in fiecare zi acelasi lucru. Sa trec in fiecare zi pe aceleasi strazi gri si moarte, sa mananc aceleasi lucruri intr-o ritmicitate ciclica si obositoare si sa ma gandesc la anul meu de pauza in care sa intamplat totul si nu s-a intamplat nimic.